vineri, februarie 29, 2008

Nu stiu...


...care este motivul dar mi se pare foarte amuzant ce se intampla cu mine. Dupa raceala zdravana care m-a tinut timp de o luna, am decis sa imi mai fac o radiografie la plamani, ca deh sa nu care cumva sa am ceva de nu pot scapa de tusa aia nebuna...zis si facut, numai ca am avut o mica problema. Cand am fost intrebata ce varsta am, din prima am raspuns toata un zambet: 21...mi se aprinde beculetul, pardon am 22. Se uita asistenta la mine si spune: ''sigur nu ai 18?"

Este clar, zic eu... asta imi mai lipsea sa mai faca si asistenta misto de mine. Nu stiu prin ce minune, am realizat ca am 23 de ani si merg spre 24. De fiecare data patesc chestia asta si culmea nu o fac intentionat, nu stiu de ce raman blocata la 21 ani si fara sa imi dau seama chiar cred ca atata am.

Pana la urma, pe fisa mea a ramas 22 ani, m-au si botezat de la bianca-andreea am trecut la elena...uuuu, how nice.

Zilele trecute mi-am cumparat o chestie foarte draguta care daca mi-ar fi aratat-o cineva acum 2 ani nici in ruptul capului nu o imbracam...ma atrag acum lucrurile ciudate, poate si pentru faptul ca inainte le respingeam si nici nu vroiam sa aud de asa ceva. Mai nou imi tot cumpar cercei care de care mai ciudatei, mai trendy, mai haiosi pana o sa ma plictisesc si probabil iar o sa trec la genti.

E clar, se intampla ceva cu mine si chiar ma binedispune lucrul acesta.

duminică, februarie 24, 2008



Mi se pare atat de haios atunci cand sti ca ea/el nu te place...o da, o stie foarte bine, dar de ce mai continui jocul asta stupid?why? Probabil este mai palpitant pentru tine dar crede-ma mult mai amuzant pentru mine, pentru ca tu nu sti ca eu stiu. Incerci mereu sa pari atat de relaxat/a in prezenta mea si sa pari mult mai prietenos/asa decat de obicei...atat efort pentru ce?


Te agiti sa faci in asa fel incat sa nu ne vedem si culmea avem prieteni buni comuni, de care depinzi in cea mai mare parte si fara ei ai putea fi depresia intruchipata. Sti lucrul acesta mult prea bine, poate din acest motiv sti mereu cum sa-i atragi sa iti fie tie bine, nu si lor...Te-ai intrebat daca nu cumva si ei s-au saturat de mofturile tale?Cat crezi ca iti vor mai suporta iesirile, depresiile?Wake up...esti destul de matur/a incat sa invingi toate cosmarurile urate din viata ta, sa iti arunci pe fereastra depresiile si isteriile care te-au facut sa te remarci de-a lungul timpului.


In acest moment te intrebi daca este vorba despre tine, te intrebi cum de mi-am dat seama si ce cuvant sau gest ti-a scapat de te-ai dat de gol si te-am descoperit...sau poate nu este vorba despre tine si totusi cine stie...little oac-oac.


See ya next time...




marți, februarie 19, 2008

...

Vremea asta incepe sa ma deprime rau, am asteptat cu nerabdare sa vina iarna, zapada dar gata imi ajunge...m-am saturat de non-culori, prea mult gri si cenusiu...vreau culoare, vreau atunci cand ma trezesc sa vad soare,viata, copacii inflorind, sa aud cum ciripesc pasarelele dimineatza, sa deschid geamul si sa simt mirosul primaverii.
Sa vad oamenii imbracati in culori vi, galben , verde, rosu, mov, portocaliu, in toate nuantele posibile, sa simt mirosul de ploaie uitandu-ma la curcubeu pe cer.
Sa vad cum toate vietatile isi intra in drepturi, sa simt pe strazi mirosul de narcise, zambile si ghiocei, cum totul prinde viata si simtim ca renastem in fiecare dimineatza.
Oare cer prea mult?...

INSOMNIA


Este ora 4 dimineatza...nimic nou, doar ca o tin asa de 5 zile. Ursul din mine hiberneaza ziua dormind iar noaptea vizioneaza cele mai horror filme, dupa care se tot misca prin casa ca deh poate o ia naiba somnul si se duce la culcare. Dar de unde, macar daca era vara ieseam si in timpul saptamanii cum obisnuiam sa fac in primul anu de facultate...nu aveam somn si stateam cu prietenele mele de apartament in fata blocului, pe aceea bancuta minuscula care era destul de incomoda dar nu mai conta acest fapt...si ce mai povesteam, ce mai barfeam si radeam de nici nu ne dadeam seama ca era 5 dimineatza pana s-a auzit un geam deschizindu-se " lua'var dracu", ne asteptam si la o galeata cu apa dar nu a fost sa fie.

Pe la ora 6 ne aranjam pentru facultate si chioare de somn ne duceam la cursuri, care erau atat de plictisitoare incat am rezistat sa stau doar la doua si deja visam patul de acasa...ce vremuri frumoase si pline de peripetii au fost.

Acum insa ma plimb de nebuna prin casa incercand sa imi gasesc o ocupatie, mai trag un ochi pe geam dar la ce ger e afara nu vezi nici macar urma de caine pe strada..imi vin multe ideei in cap " ce sa fac, ce sa fac"...o daaa, my special box in care am pastrat de-a lungul acestor ani toate chichitele primite de la scrisori, felicitari, poezi, poze pana la cele mai hidoase mesaje cu o tenta de" what goes around comes around", efectul despartirilor acute care bineinteles dupa o perioada de refacere pacientul revine la starea lui normala.

Ma uit cu drag la aceste amintiri pastrate inca din generala pana acum, nu am vrut sa arunc nimic si le-am depozitat intr-o cutie pe care o car cu mine de fiecare data cand ma mut... iar sa o las abandonata acasa la ai mei, desi aveau un material destul de bun de amuzament, nici asta nu am vrut.

Eh, se pare ca mi-am gasit o ocupatie in aceasta dimineatza pana o sa ma fure somnul asa ca va pana maine voi incerca sa revin la normal...Daca nu, ma declar iar pasare de noapte.


joi, februarie 14, 2008

Valentine la pachet



Hai mei, cum sa existe o zi anume in care sa iti declari dragostea nemarginita si plina de inimioare rosii... care nici macar nu ne apartine.

Sunt anti...so, enjoy

LEAPSA...

De la Luci-k


Intrebarile suna cam asa:

1. Cat timp acorzi internetului?

In ultima perioada destul de mult...poate prea mult chiar

2. Cel mai interesant blog pe care-l citesti?

Imi plac multe, interesant din puctul meu de vedere ar fi blogul lui rosca

3. Trimite leapsa catrea 5 prieteni/bloguri/ce citesti

Pai sa fie pentru: Nikosita, Anna, Ionut, Annie, Criss

sâmbătă, februarie 09, 2008

Stressfull situations


Ultima perioada a fost una destul de agitata, in care am avut parte de stress,nervi si ca sa termin meniul complet am zacut timp de o saptamana in casa. Sa incep cu faptul ca m-am mutat...zona frumoasa, chiar in buricul Bucurestiului, nimic de comentat desi cand paseam in casa abia aveam pe unde sa trec. Cutii peste cutii, valize peste valize, intr-un cuvant haos total. Abia ma reusit sa imi asez hainele in sifonier, nu de alta dar sesiunea batea la usa...incepea stresul, examene la ordinea zilei si ca bonus trebuia sa imi termin si cele doua capitole pentru licenta. Cred ca din cauza licentei eram mereu nervoasa, nu reuseam sa fac rost de unele informatii ca sa citez pe cineva: "stict confidentiale". Ajunsesem la stadiul in care sa nu imi mai pese de examene si puneam pe primul plan licenta...Eram atat de stresata incat nu mai aveam timp de nimic si nimeni, se adunau toate si incepusem sa cred ca nu o sa le mai fac fata...hmm, oare cine m-a pacalit pe mine si mi-a spus ca anul IV va fi mult mai lejer?.. de unde atata fericire pe capul meu.

Toate ca toate, am reusit intr-un final sa imi termin capitolele pentru licenta, sa ajung si in fata comisiei gripata, cu febra de imi venea sa le bag pe gat toata lucrarea, sa imi musc limba si sa ma abtin de la orice comentariu...S-a terminat si sesiunea, sunt foarte multumita de rezultate si mai mult ca sigur doua saptamani nu o sa mai dau pe la facultate.


Urmatorul meu program pentru saptamana aceasta se anunta a fi just like that: somn la puterea a doua, filme, chill..