Saptamana aceasta am trecut de la o stare la alta, m-am intristat cand mi-a plecat o prietena si s-a mutat in alt oras, imi venea sa plang de draci ca nu mai faceam fata la cele 5 examene pe care le-am dat in trei zile si urmau inca patru, am fost fericita cand am aflat ca o sa avem o petrecere a noastra de ramas bun si totusi trista ca ne despartim dupa 4 ani de colectivitate cu bune si rele, cu amintiri placute, cu nebuniile din timpul orelor si micile noastre iesiri in oras, cu emblema de cea mai neastamparata grupa, cu petrecerile din vechiul apartament si nebuniile de la 4 dimineatza cu taxiul prin strazile necunoscute ale bucurestiului, cu micile betii la care am luat parte si sunam de nebuna de pe fix sa vorbesc cu acel cineva, cu certurile noastre tampite si impacarile dulci care se lasau cu nopti nedormite, cu toate amintirile frumoasa la care am luat parte impreuna cu voi, colegii mei de facultate.



Anii studentiei au fost cu adevarat cei mai frumosi, nici nu mi-am dat seama cand au trecut asa de repede, o sa imi lipseasca si nu in ultimul rand fosta cafenea zyon din incinta universitatii, unde ne starngeam cu totii dupa examene, dupa un mic chiul, dupa o mica petrecere in camin si eram dupa un alcool test: mahmuri ... toate aceste lucruri imi vor lipsi si cine stie ce ne va rezerva viata de acum incolo...


In rest, toate cele bune...


Poezia recitata de paul in zilele lui de mahmureala:

Mahmuri nebotezaţi de soartă

de Vasile Munteanu

Destinului cafeaua sa i-o servim la pat

Il oparim pe membrul chircit cu nepasare

Si jupuindu-i pielea ca zatul descarnat

Sa-l siluim de zarea batuta la picioare

Minciunilor apoi le modelem un brat

In rochii lungi de ceara iesind la bulevard

Si cand vezica domnul si-o simte prea umflata

Va prinde sa se ploua pe noi ca pe un gard

Ne vom ascunde-ndata la marile terase

Mai colorate-n vin cand suspendate-n voma

Si sub umbrele vom aghezmui sfiosi

Noi botezatii esuarilor cu norma.